Ra Workshop - Innovating window design software / Romanian Section / Articole

Optimizarea de taiere a profilelor

Marius Mihalca — Fri, 10 Apr 2009 11:56:32 GMT

O etapa, ce in opinia mea nu trebuie sa lipseasca din procesul tehnologic de confectionare a tamplariei termoizolante, este optimizarea de debitarea a profilelor. Si optimizarea sticlei este la fel de importanta dar pe parcursul acestui articol pornesc de la premisa ca majoritatea tamplarilor comanda sticla la cotele finale direct catre furnizori si transfera astfel problema optimizarii pe umerii lor.

In discutiile cu care le am cu clientii mei incerc de fiecare data sa le prezit o solutie completa si personalizata modelului lor de business. Inevitabil discutia ajunge si in sectorul optimizarii de taiere a profilelor. Nu iti ascund ca multi patroni de firma de tamplarie considera ca nu au nevoie de optimizare de debitare, sub pretextul (cel mai frecvent) ca mesterul lor de la hala are multa experienta. Poate asa este, dar ma intreb ce mester este capabil sa faca in minte sau chiar pe foaie o optimizare de taiere pentru 100 de segmente grupate pe lungimi diferite? Eu unul stiu siugur ca nu pot. Sau mai exact, nu pot sa obtin rezultate mai bune dacat un algoritm de optimizare.

O alta caracteristica a pietii romanesti de tamplarie termoizolanta este accentul pe care tamplarii il pun pe pret, in defavoare calitatii. Afirmatia este valabila petru profile, feronerie, aplicatii software de calcul si tamplaria comercializata, dar eu o sa ma refer in continuare doar la programele de calcul. Achizitionarea celui mai ieftin program de calcul nu insemna intotdeauna si cea mai buna afacere posibila. Hai sa luam un exemplu: ai de ales intre un program care costa 150 €/licenta si unul care costa sa spunem 1.000 €/licenta si care au facilitati asemanatoare. La prima vedere alegerea programului de calcul este foarte simpla: alegem programul care costa 150 €/licenta si in felul acesta avem o economie de 850 €/licenta. Dar daca programul mai scump reuseste sa iti ofere rezultate de debitare optimizate cu 5% mai bune. Nu pare mult, nu? Sa presupunem ca vei cumpara profile de 50.000 €/an. Inseamna ca pe baza rezultatelor din optimizare vei economisi 5% din 50.000 €, adica 2.500 €. Acum hai sa recapitulam:

	Soft A	Soft B
Cost / Licenta	150 €	1.000 €
Economie la achizitie / Licenta	-850 €	0 €
Rulaj profile anual	50.000 €	50.000 €
Economie din optimizare (5%)	0%	5%
Economie din debitare	0 €	2.500 €
Profit – Primul an de utilizare	850 €	2.500 €
Profit – Al doilea an de utilizare	0 €	2.500 €
.........................................	...	...
Profit – Anul N de utilizare	0 €	2.500 €

Ti-am trezit interesul? Si dupa cum vezi am luat niste valori destul de mici. Pun pariu ca firma ta cumpara profile de mai mult de 50.000 € pe an. Imagineaza-ti deci cat poti economisi numai din optimizarea de debitare. Am avut o intalnire cu un client care din dorinta de a ma impresiona m-a dus intr-un spatiu de depozitare (o hala) sa imi arate un indicator al volumului sau de lucru. Mi-a aratat o hala plina de resturi si mi-a spus: "Vezi cate resturi avem? Ei imagineza-ti cate ferestre producem noi pe zi!". Am incercat sa imi imaginez cati bani ar fi economist daca ar fi utilizat o optimizare eficienta de debitare.

Mie imi este foarte clar ca optimizarea este obligatorie pentru orice firma de tamplarie. In contextul actual, cel al crizei economice globale, economiile obtinute din optimizare pot fi un factor ce face diferenta dintre continuarea activitatii si faliment. Am vrut sa aflu totusi si care este cel mai bun program de optimizare disponibil pe piata. Aveam niste informatii furnizate de clienti si colaboratori dar m-am hotarat sa verific cu mana mea.

Astfel, am descarcat versiunile demonstrative alte programelor de calcul pentru tamplaria termoizolanta disponibile pe piata romaneasca: Ra Workshop 3.1, WinArhi 4.1, Fenestra 2000 si Window Design ERP 8. As fi vrut sa testez si Klaes dar din pacate nu am gasit o versiune demonstrativa. Versiunea demo Window Desing ERP s-a instalat corect dar la pornire aplicatia afiseaza spash screen-ul dupa care se inchide. Cred ca nu mai exista versiune demo disponibila. Surse din piata spun ca dezvoltatorii au schimbat domeniul de activitate de la software pentru tamplarie in confectionarea efectiva de tamplarie termoizolanta. Avand in vedere ca suntem in imposibilitatea de a utiliza o versiune demo, aplicatia va fi scoasa din teste.

Pentru ca fiecare versiune demonstrativa are propriile restrictii si contine sisteme de profile diferite am testat am creat doar ferestre fixe si am analizat optimizarea de taiere la toc. Va asigur ca inainte de a porni optimizarea am verificat ca fiecare program sa aibe setata aceiasi toleranta de taiere la optimizare si sa aibe aceiasi cantitate de segmente si de aceiasi lungime. Voi detalia cat mai mult procesul in asa fel incat sa il puteti reproduce si voi daca doriti sa confruntati rezultatele. Mai mult, in limita posibilitatilor, voi incerca sa adaug si documentele generate de versiunile demonstrative.

Am proiectat trei etape de analiza. Am pornit cu o oferta si am continuat sa adaug ferestre si usi si sa notez rezultatele.

Etapa I (220 segmente)

Toc: 25 buc, 900 mm x 1.250 mm
Toc: 30 buc, 500 mm x 500 mm

Etapa II (420 segmente)

Adaugare Toc: 50 buc, 1.000 mm x 1.500 mm

Etapa III (540 segmente)

Adaugare Toc: 30 buc, 900 mm x 2.100 mm

Peste tot am utilizat cu precadere profile de aluminiu ca sa nu fim influentati de o eventuala toleranta de lipire. Rezultatele vi le prezint mai jos si nu ascund faptul ca pe mine m-au surprins.

Program		Ra Workshop Demo 3.1			WinArhi Demo 4.1			Fenestra 2000 Demo
Versiune		3.1.2			4.1.31			7.50.0
	Nr. Segmente Optimizate	Nr. Bare (buc)	Pierdere	Pierdere Totala (cu resturi)	Nr. Bare (buc)	Pierdere	Pierdere Totala (cu resturi)	Nr. Bare (buc)	Pierdere	Pierdere Totala (cu resturi)
Etapa I	220	29	2.60%	4.02%	31	6.69%	9.25%	30	4.04%	6.49%
Etapa II	420	72	2.46%	3.36%	76	5.28%	7.22%	73	4.39%	4.68%
Etapa III	540	102	2.09%	2.37%	106	4.80%	6.05%	104	3.37%	4.25%

Stim cu totii ca in productie optimizarea se face in functie de numarul de ferestre care se lanseza in executie la un moment data. In functie de capacitatea fabricii sunt utilizate loturi de tipul 20, 30, 36 ferestre. Asta inseamna optimizarea pe loturi de cate 80, 120, 144 segmente. De aici putem trage concluzia ca se vor obtine pierderi procentuale apropiate de cele din Etapa I. Totusi voi considera mai departe rezultatele din Etapa III intrucat acolo cred vor converge rezultatele daca facem mai multe teste.

Acum hai sa facem un exercitu. Ce inseamna pentru afacerea ta imbunatatirea optimizarii cu 2%? Dar cu 5%? Ti-as spune eu dar nu stiu care este cantitate de profile pe care o cumperi anual. Totusi, ca sa iti faci o idee aleg eu niste valori care sa acopere un spectru mai larg: de la firme mici la firmele mari si foarte mari.

	Ra Workshop		WinArhi		Fenestra
Rulaj Profile Anual (€)	Valoare Utila (€)	Pierdere (€)	Valoare Utila (€)	Pierdere (€)	Valoare Utila (€)	Pierdere (€)
50.000 €	48.815 €	1.185 €	46.975 €	3.025 €	47.875 €	2.125 €
100.000 €	97.630 €	2.370 €	93.950 €	6.050 €	95.750 €	4.250 €
500.000 €	488.150 €	11.850 €	469.750 €	30.250 €	478.750 €	21.250 €
1.000.000 €	976.300 €	23.700 €	939.500 €	60.500 €	957.500 €	42.500 €

Ca sa analizam mai usor rezultatele optimizarii am creat un grafic cu valoarea pierderilor din optimizare. Cu cat pierderile sunt mai mici cu atat profitul tau devine mai mare.

Concluzii: Desi am pornit cu acest articol in scop de cercetare va marturisesc ca am ramas surpins de influenta optimizarii de taiere asupra randamentului si profitului firmei. Optimizarea in sine este un proces complex si voi incerca intr-un articol viitor sa il explic in detaliu, intrucat sunt convins ca multi dintre voie nu utilizati la maximul setarile programului. Daca aveti nelamuriri la cele scrise de mine sau daca aveti alte pareri nu ezitati sa mi le transmiteti (de preferat tot pe forum).

Post Scriptum
Pentru ca oricine este interesat sa poata reproduce cele scrise de mine detaliez mai jos setarile de optimizare utilizate pentru fiecare program.

Fenestra: In versiunea Demo nu poti face decat o fereastra asa ca am utilizat utilitarul Optimizare din aplicatia de Centralizare. Aici am definit un profil de tip Toc si am adaugat direct demensiunile de debitare, dupa cum urmeaza: 50 buc de 1.250 mm, 50 buc de 900 mm si 120 buc de 500. Ulterior am mai adaugat 100 buc de 1000 mm si 100 buc de 1500 mm. La optimizare am utilizat obtiunile: Latimea panzei 20mm, Profilul selectat, Optimizare noua, Bare intregi si Finalizare.

WinArhi: Am creat un proiect in versiunea demonstrativa cu F1 25 buc, 1250mmx900mm si F2 30 buc, 500 mm x 500 mm. La optimizare am setat urmatorii parametri: Grosime disk 20 mm, Grosime disk la ambele capete, Numar Minim de Bare, Fara Resturi (doar bare) si Lungimea minima pentru pastrarea resturilor 0 mm.

Ra Workshop: Am creat un proiect in versiunea demonstrativa in care am adaugat aceleasi ferestre ca in proiectul de mai sus si am sters geamurile si bagheta. Toleranta de debitare este de 20 mm.

Dificultati in Tamplaria Termoizolanta

Marius Mihalca — Fri, 10 Apr 2009 11:53:40 GMT

Daca as fi scris acest articol in 2007 sau in 2008 toata lumea ar fi ras de mine. Pe vremea aceia totul mergea din plin si aparent nu exista nici o problema. Industria tamplariei era trasa puternic de domeniul constructiilor care la randul lui era puternic ancorat de cresterea din sectorul imobiliar.

In calitate de implementator de solutii software pentru tamplarie aveam acces la anumite tipuri de informatii, multe din ele confidentiale. Aproape de fiecare data, si sa nu credeti ca exagerez, semnalam clientilor nereguli dar acestora nu parea sa le pese, caci totul mergea perfect (din punctul lor de vedere). Cred ca ai inteles deja ca o prima problema este: managementul defectuos. Pe parcursul articolelor viitoare voi aborda in detaliu toate aceste probleme si in limita posibilitatilor voi oferi si solutii.

Criza economia globala s-a propagat in toate demeniile si iata ca sectoarele care pana nu demult erau niste locomotive pentru tamplaria termoizolanta sunt acum niste veritabile frane. Sectorul imobiliar este blocat si a propagat aceasta stare si in domeniul constructiilor. Ca o consecinta fireasca cererea de tamplarie termoizolanta a scazut semnificativ. Si ca si cum asta nu ar fi de ajuns si creditarea este aproape blocata ceea ce face ca si cererea de tamplarie ce ar fi putut veni de la persoanele fizice sa scada.

Desi pentru firma mea era un lucru foarte bun, mentionez totusi ca numarul firmelor de tamplarie a crescut exagerat de mult pana la mijlocul lui 2008. Este adevarat ca si piata de tamplarie termoizolanta creste de la an la an, dar in opinia mea numarul de firme de tamplarie se este exagerat de mare raportat la volumul de munca existent. In Mai 2008 existau aproximativ 6.000 de firme care confectionau tamplarie, din care 3.000 aveau ca obiect principal de activitate producerea de tamplarie termoizolanta. Asta inseamna ca in fiecare judet al tarii existau aproximativ 150 de firme care luptau zi de zi pentru fiecare comanda. Nu stiu cum vi se pare voua dar mie mi se pare o concurenta teribila.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a constituit un catalizator al cresterii economice (evident vorbesc de cresterea economica din perioada 2007 - 2008, inainte de criza financiara). Intrarea Romaniei in cercul european a starnit interesul investitorilor, dar in aceiasi masura a adus obligatii de aliniere la acquis-ului comunitar. Astfel o prima masura este implementarea marcajului CE. Incepand cu 2010 este astfel interzisa comercializarea de tamplarie termoizolanta fara marcaj CE. Marcajul CE presupune cotrolul productiei in fabrica si testarea initiala a produselor. O companie care implementeza acest standard trebuie sa aibe un control intern permanent al procesului de productie.

Pentru cei care cred ca asta va fi singurul stres la care ne supune Uniunea Europeana am o surpriza neplacuta. Datorita problemelor cu generarea energiei te orice tip si ca urmare a cresterii interesului pentru constuctiile verzi - constructii cu consum de energie mic, Uniunea European pregateste un nou set de masuri, ce vor intra in viguare in 2014. Detalii despre aceste noi masuri voi furniza poate intr-un articol viitor.

Lipsa personalului calificat. Despre personalul care lucreaza in atelier s-a tot vorbit. In plus patronatele de tamplarie au luat masuri si organizeaza cursuri de perfectionare pentru angajatii membrilor. Eu am sa vorbesc acum de o categorie de angajati pe care nimeni nu se straduie sa ii formeze si a caror activitate are un impact mare asupra activitatii firmei: angajatii de la showroom. Se intampla des ca patronii de firme de tamplarie sa imi spuna: angajatii de la showroom nu stiu si nici nu trebuie sa stie tamplarie. Programul de calcul trebuie sa fie foarte usor de utilizat si sa nu il lase pe angajat sa greseaca. Sunt perfect de acord cu asta dar asta nu inseamna ca cei care oferteaza nu trebuie sa aibe cunostiinte de tamplarie. Cum reusesc ei sa transmita clientului increderea in produse daca ai nu le cunosc? Cum reusesc ei sa ii propuna clientului produse aditionale daca nu cunosc modul in care acestea se imbina cu tamplaria? Voi trata in detaliu acest subiect in articolul dedicat magazinelor de prezentare.

Poate parea ciudat cum o firma care dezvolta si comercializeaza software abordeaza un subiect din alt domeniu: tamplaria termoizolanta. Dupa 5 ani de dezvoltare si implementare a produselor noastre in firmele de tamplarie am constat ca beneficiem de un cumul de experiente importante si dorim sa impartasim acest lucru tuturor.

Vreau sa precizez de la inceput ca tot ce voi publica in aceste articole sunt doar rezultatul activitatii in Pyramid Software. Nici unul din partenerii Pyramid Software nu este implicat in firme care au ca obiect de activitate confectionarea tamplariei termoizolante. De-a lungul timpului am intalnit tot felul de clienti, fiecare avand propria viziune despre cum trebuie condusa o firma de tamplarie. Fie ca erau clienti mari, fie ca erau clienti mici, la inceput de drum, fie ca aveau experienta sau asteptau de la mine sa le explic ce este tamplaria termoizolanta am invatat de la toti cate ceva si iata-ma in fata ta sa iti impartasesc si tie experientele mele.

Pe parcursul lunilor viitoare voi incerca sa tratez pe larg subiectele prezentate mai sus. Daca mai sunt si alte lucruri pe care le-am omis sau daca doriti sa imi dati sugestii despre subiecte pe care as putea sa le abortez va rog sa utilizati forumul.

Proiectare jaluzele verticale

Marius Mihalca — Mon, 16 Mar 2009 23:10:00 GMT

Intr-o zi am avut programata o intalnire cu un client important. Discutam despre unul din produsele noastre (Ra Workshop - program de calcul pentru fereste si usi) si el se plangea ca noi (Pyramid Software) acordam prea multa atentie la detalii si la facilitati de proiectare cu caracter general si ca industria de ferestre si usi are niste nevoi simple si punctuale. Pentru a ma provoca si a-mi arata ca are dreptate m-a intrebat ce trebuie schimbat la program pentru a calculat jaluzele verticale. Era pentru prima data cand auzeam aceasta solicitare dar si asa mi-au trebuit aproximativ 30 de secunde ca sa realizez ca solicitarea lui era perfect plauzibila in versiunea curenta.

Dintr-un anumit punct de vedere jaluzelele verticale sunt asemanatoare cu lambriurile, iar Ra Workshop poate calcula diverse tipuri de lambriu. Acest articol isi propune sa arate cum poate fi folosit Ra Workshop ca o alternativa pentru calculul jaluzelelor verticale. (Trebuie retinut ca la momentul redactarii articolului nu aveam informatii despre jaluzele verticale si am utilizat o serie de profile de aluminiu pentru a realiza o simulare).

Sa presupunem ca avem in baza de date un toc glisant (partea de sus pe care for glisa jaluzelele) si cateva modele de materiale cu texturi si culori diferite (jaluzelele).

Pentru inceput trebuie sa definim suprafata pe care vom calcula jaluzelele. Pentru asta adaugam un toc care va avea ca profil fix elementrul descris de mine mai sus. Dupa cum stim jaluzelele verticale au nevoie de profil doar in partea de sus asa ca vom inlatura profilele de pe latura stanga, dreapta si de jos. Astfel vom avea o zona dreptunghica cu un singur profil pe latura de sus. Acum trebuie sa adaugam jaluzelele. Aceasta operatie este similara cu adaugarea lambriurilor intr-un ochi de tamplarie. Cel mai adesea lambriurile sunt asezate orizontal, dar Ra Workshop este flexibil si iti poate calcula si elementele asezate vertical. Deci, plasam elementele de tip jaluzele - vertical. Mai mult putem lasa aplicatia sa calculeza numarul de jaluzele necesare in functie de grosimea accestora sau putem stabili un numar fix de jaluzele.

Iata doua exemple de jaluzele verticale (unul cu numar de jaluzele calculate de aplicatie si unul cu numar fix de jaluzele):

Odata ce ai proiectat jaluzelele poti accesa orice raport pe care aplicatia stie sa il genereze. Iata cum arata oferta catre client/dealer:

Sper ca acest articol te ajuta sa intelegi flexibilitatea aplicatiei Ra Workshop si in aceiasi masura este si o metoda alternativa pentru calculul jaluzelelor verticale.

Daca ai sugestii pentru viitoare articole te rog sa folosesti forumul pentru a imi transmite ideile tale.